MedicinaSportiva.Ro - Portal Romanesc de Medicina Sportiva
Newsletter Medicina Sportiva
*

Centrul de recuperare medicala Recumed



PanSportMedical.Ro
Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate! Close(auto)english 

 PanSportMedical
WebSite Romanesc de Medicina Sportiva
website medical * medicina sportiva * traumatologie - recuperare sportiva * nutritie * articole * informatii



  Home

 Medicina Sportiva
 Traumatologie Sportiva
 Recuperare Medicala & Sportiva
 Dezvoltare Fizica
 Nutritie
 Sportul pentru toti
 Sistemul sanitar
 Link to PanSportMedical.Ro
 WebSite Map

 Forum  Medicina Sportiva:
www.medicinasportiva.ro


*
 
Servicii
Contact
Despre Noi
 








Articol de specialitate

Recuperare Medicala & SportivaCOXARTROZA ,  artroza soldului


Aspecte clinice si radiologice in artroza şoldului - coxartroza


ASPECTE CLINICE ÎN COXARTROZĂ - Stadializare
ASPECTE RADIOLOGICE ÎN COXARTROZĂ


1. ASPECTE CLINICE ÎN COXARTROZĂ. STADIALIZARE

Coxartroza manifestă o uşoară preferinţă pentru sexul feminin, la care predomină net diversele forme de displazie congenitală de şold.
Formele secundare se manifestă în general mai precoce (între 40 şi 60 ani) decăt formele primare (după 60 ani).
Acuzele determinate de coxartroză sunt în principal constituite de:
  • redoare articulară (rigiditatea);
  • impotenţa funcţională.
Tulburările survin de obicei insidios.

Durerea – iniţial apare după solicitări mecanice marcate, poziţii monotone, prelungite, în ortostatism, şi care, progresiv începe să însoţească pacientul în cursul zilei; perioadele indolore sunt din ce în ce mai reduse peste zi dar pentru că durerea în coxartroză este de tip mecanic, ea se va calma după repausul nocturn. După o perioadă de repaus sau imobilizare sunt prezente dificultăţi la reluarea mişcării; totuşi redoarea după imobilizarea de repaus dispare rapid.
În evoluţia coxartrozei durerea este factor perturbator în desfăşurarea mersului, inducând mersul protectiv pentru şoldul afectat, cu pasul scurt şi balans pentru a încărca mai puţin capul femural . Acest mers iniţiat prin durere declanşează treptat un lanţ de decompensări de tip muscular, dinamic, inflamator, static, ajungându-se la restrângerea marcată a ariei de mers.
Durerea este determinată de modificările articulare şi periarticulare şi are iradiere inghinală, peritrohanteriană, în fesă si pe faţa anterioară şi/sau medială a coapsei până în genunchi – „şoldul care ţipă în genunchi” – ce pot determina suspicionarea eronată a unei leziuni a genunchiului.
Mecanismul durerii este incomplet elucidat, fiind implicaţi mai mulţi factori:
  • staza vasculară medulară a osului spongios subcondral;
  • reacţia congestivă sinovială cu epanşament articular;
  • reacţia procesului de condroliză;
  • contractură şi retracţia dureroasă a maselor musculare, consecutiv modificărilor articulare.
Redoarea articulară
Şoldul prezintă o limitare articulară progresivă cu tendinţă la dezvoltarea unor poziţii vicioase (flexum de şold în rotaţie externă).
Iniţial, limitarea mobilităţii articulare este dată de răspunsul articular antalgic prin apărare musculară periarticulară la mobilizarea şi încărcarea dureroasă.
Progresiv, se dezvoltă flexumul care scade presiunea articulară dar modifică solicitarea musculară, tendinoasă şi ligamentară (mişcările cel mai precoce interesate în coxartroză sunt cele de extensie şi rotaţie, explorate prin manevrele Leri respectiv Forestier). Această situaţie fiziopatologică dezvoltă progresiv scleroză şi retracţie capsulo-tendinoasă şi ligamentară, cu organizarea poziţiei vicioase – flexum ireductibil cu adducţie şi rotaţie externă. În acest stadiu evolutiv se dezvoltă osteofitoza, posibil responsabilă de redoarea articulară.
Redoarea şi poziţia vicioasă instalate la nivelul şoldului au ecou asupra segmentelor articulare supra şi subiacente şoldului. Astfel în lanţul cinematic al membrului inferior se dezvoltă concomitent şi progresiv afectări la nivelul coloanei lombo-sacrate, pe genunchiul homolateral dar şi pe şoldul şi genunchiul contralateral prin suprasolicitare compensatorie.
Bilanţul pacientului trebuie să stabilească dimensiunile reale ale tabloului clinic (durere, redoare, reacţie inflamatorie) dar şi nivelul funcţional, cuantificând:
  • perimetrul de mers şi prezenţa durerii;
  • relaţia durere-ortostatism prelungit;
  • reacţia prin solicitarea sportivă;
  • prezenţa unor elemente clinico-funcţionale de vecinătate (genunchi, coloană lombo-sacrată, membrul inferior contralateral) ;
  • utilizarea de baston sau cârje (cadru).
Examenul funcţional obiectiv se va aprecia prin:
  • examenul clinic în clinostatism, notănd atât simetria membrelor inferioare ( lungimea segmentelor, volumul, aspectul) cât şi atitudinile spontane ale şoldului afectat (flexum şi rotaţia externă);
  • examenul clinic în ortostatism apreciază:
  • modificările de statică, punând în evidenţă atitudinea vicioasă în flexum, rotaţia externă a şoldului;
  • inegalitatea de lungime a membrelor inferioare cu basculare de bazin;
  • examenul static al piciorului, genunchiului (cu sau fără flexum) şi coloanei (aprecierea lordozei lombare);
  • examenul în încărcare unipodală (se apreciază durerea şi stabilitatea) frecvent se decelează imposibilitatea staţiunii unipodale prin insuficienţă de muşchi fesier mijlociu;
  • testare a posibilităţii poziţiei ghemuit - frecvent incompletă prin durere şi redoare articulară sau imposibilă;
  • examenul mersului, analizând lungimea şi regularitatea pasului, direcţia piciorului în raport cu axul de mers (prezenţa rotaţiei externe), bascularea de bazin şi hiperlordoza lombară, insuficienţa stabilizatorilor, dinamica durerii în mers.
 Examenul funcţional se completează cu bilanţul articular şi muscular la nivelul şoldului dar şi pe segmentele subiacente şi membrul contralateral.
Se vor aprecia punctele dureroase şi contractura musculară (muşchii adductori, psoas, tensor al fasciei lata, pelvitrohanterieni) şi hipotonia sau hipotrofia musculară (muşchiul fesier mijlociu, muşchiul cvadriceps).

Stadializarea clinico-evolutivă a coxartrozei, indiferent de etiopatogenie, se poate face după mai multe criterii, în funcţie de durere, mobilitate (redoarea articulară) şi posibilitatea mersului, după Merle d’Aubigne existând 6 stadii:

STADIUL I
DURERE - foarte vie la mers, împiedicând orice activitate;
- nocturnă cu caracter aproape permanent;
MOBILITATE - proiecţie complet dispărută, cu redoare strânsă şi atitudini vicioase în mai multe poziţii dar în special în flexie, adducţie şi rotaţie externă – aşa numita: a doua poziţie de maximă capacitate a şoldului;
MERS - posibil numai cu sprijin auxiliar (cârje axilare ;

STADIUL II
DURERE - vie la mers;
MOBILITATE - flexie 400; abducţie 00cu atitudine vicioasă; - extensie 00 , rotaţia internă 00 ;
MERS - numai cu sprijin auxiliar.

STADIUL III
DURERE - vie la mers dar permiţând o oarecare activitate;
MOBILITATE - flexie 40 –800, abducţie 00 fără atitudine vicioasă; - extensie 00 , rotaţie internă 00 ;
MERS - cu o cârje, mers limitat, mai puţin de o oră fără durere, şchiopătat;

STADIUL IV
DURERE - în timpul mersului, după acesta, dar dispărând rapid în repaus;
MOBILITATE - flexie 900, abducţie 200, extensie 100 , rotaţie internă 5-100;
MERS - prelungit cu o cârje, limitat fără cârje cu o şchiopătare uşoară;

STADIUL V
DURERE - uşoară şi intermitentă ce nu împiedică o activitate normală;
MOBILITATE - flexie 900, abducţie 250, extensie 100, rotaţie internă 10-150;
MERS - fără sprijin auxiliar, cu claudicaţie lejeră numai la oboseală;

STADIUL VI
DURERE - absentă;
MOBILITATE - flexie 1100, abducţie 400, extensie 250, rotaţie internă 20-250;
MERS - normal.

O altă STADIALIZARE clinico-evolutivă a coxartrozei descrie trei stadii evolutive:
  • stadiul iniţial – prezintă dureri intermitente, cu caracter mecanic, accentuate la ortostatism şi mers prelungit, uneori mersul este uşor modificat, se reduce moderat aria de mers;
  • stadiul mediu evolutiv - dureri cvasipermanente, redoare articulară cu reducerea moderată a unghiurilor funcţionale coxo-femurale (pentru mersul pe teren plat este nevoie de 400–600 flexie, pentru urcatul-coborâtul scărilor 800 – 1000 flexie), dezvoltarea unor atitudini vicioase (încă posibil de corectat, depinzând de etiologia coxartrozei) şi apariţia ruperii balanţei echilibrului între agonişti şi antagonişti;
  • stadiul final - dureri de tip hiperalgic şi modificări funcţionale severe caracterizate de prezenţa unor poziţii vicioase ireductibile, limitarea marcată a mobilităţii cu tendinţă la anchioză, hipotrofii şi contracturi musculare importante.

 2. ASPECTE RADIOLOGICE ÎN COXARTROZĂ

Examenul radiologic este esenţial atât pentru recunoaşterea coxartrozei cât şi pentru stabilirea formei primitive sau secundare. În coxartrozele secundare, în afară de reperele caracteristice bolii, se pot observa alterările arhitecturii şoldului ce au favorizat apariţia procesului degenerativ.
Semnele radiologice ale artrozei şoldului constau în principal în:
  • Pensarea sau reducerea spaţiului articular:
    • pensarea polară superioară;
    • pensarea polară inferioară;
    • reducerea de tip central.
Diminuarea lărgimii spaţiului articular poate fi parţială sau totală.
  • Osteofitoza - „ciocurile” osteofitozice se localizează pe marginea capului femural şi a cavităţii acetabulare .
    • la nivelul capului femural osteofitoza se poate dezvolta în coroană în jurul marginii cartilajului articular (circumscris capului femural);
    • la nivelul cotilului poate apare osteofitoza externă care prelungeşte sprânceana acetabulară în afară (avanpost osteofitic) .
  • Osteoscleroza şi eventual formarea de geode, în corelaţie cu zonele de pensare articulară, se complică adesea cu fenomene de remodelare osoasă, determinând modificarea formei capului femural şi formarea de cavităţi pseudochistice (geode). În formele avansate de artroză în articulaţie se produc alterări structurale grosolane şi deformări monstruoase ce fac adesea imposibilă determinarea caracterului primar sau secundar al bolii.

octombrie 2007


Materialul publicat se incadreaza in standardele medicale acceptate la momentul publicarii dar medicina este o stiinta in permanenta schimbare si de aceea autorul nu poate garanta ca informatia este completa, actuala sau ca nu contine erori;
materialul nu constituie si nu substituie consultatia medicala, de aceea folositi acest material doar pentru informare si nu pentru autodiagnosticare sau autotratament - in cazul in care aveti suspiciuni in ceea ce priverste starea Dvs. de sanatate - adresati-va medicului de specialitate.

top








Bibliografie
Parteneri media
Statistici website
...Cum sa?...
Termeni si Conditii

PanSportMedical.Ro
Copyright©PanSportMedical
Marca inregistrata.
Toate drepturile rezervate.
Aceso Suport - Web suport

Google
www www.pansportmedical.ro


 Best view: Firefox / Mozilla / Seamonkey / IE7+ / Opera / Safari;
Web suport: Aceso Suport
GSiteCrawler: Donate and keep the GSiteCrawler free!