Toate aceste sfaturi la auzim extrem de frecvent de la medici sau nutritionisti si nu numai, fiind intrate in vocabularul uzual. Trebuie sa recunosc ca si eu am folosit termenii/expresiile precedente si inca mai am tendinta sa le folosesc.
     Intrebarea mea pentru cei ce folosesc aceste expresii este: " mai multe fructe, lactate etc... raportat la ce?" sau  "cat de mult trebuie sa reduc grasimile?".
    Raspunsul este unul singur - fiecare persoana (mai ales cele cu probleme de nutritie) ar trebui sa consulte un specialist in nutritie care sa ii estimeze necesarul caloric zilnic si sa ii calculeze(estimeze) o ratie alimentara echilibrata. Aceasta ratie - optimizata dupa un interval de timp si suferind adaptari (cel putin anuale) va insoti persoana tot cursul vietii. Dupa aceasta este simplu sa suplimentezi fructele sau produsele lactate sau sa reduci grasimile pentru ca stii de unde pornesti.
    Necesarul caloric se estimeaza pornind de la starea de sanatate si consumul energetic; necesarul caloric variaza zilnic. Am constatat ca se folosesc extrem de multe estimari ale necesarului caloric - unele extrem de simple (ca sa nu spun hilare) pornind doar de la inaltime, greutate si varsta; pentru optimizarea alimentatiei este necesar  totusi ceva mai mult - macar o anamneza serioasa daca nu un consult clinic general (in opinia mea obligatoriu). Aceste estimari simple se pot folosi (cu o marje larga de eroare) de cei care se pricep la ceea ce fac pana la o evaluare serioasa.
     Pentru sportivi situatia necesarului caloric sa prezinta diferentiat:
  * sportivii cu vechime in sportul de performanta au invatat in timp sa-si controleze regimul alimentar fie empiric (prin experienta) fie prin studiu individual - cum se intampla in cazul culturistilor, halterofililor si in general celor din sporturi cu categorie de greutate;
    * sportivii tineri depind in mare masura de asistenta de la loturi -existenta nutritionistilor este din pacate o raritate- sau de suportul familiei; o parte din acestia vor invata in timp (singuri din pacate) ce trebuie sa faca dar partea trista este ca o alta parte nu va reusi...
   CONCLUZIE:
  Ratia alimentara NU se stabileste "dupa ureche" ci necesita o evaluare atenta pentru a obtine o estimare cat mai exacta - cat mai aproape de ideal.