MedicinaSportiva.Ro - Portal Romanesc de Medicina Sportiva
Newsletter Medicina Sportiva
*




PanSportMedical.Ro
 english 

 PanSportMedical
WebSite Romanesc de Medicina Sportiva
website medical * medicina sportiva * traumatologie - recuperare sportiva * nutritie * articole * informatii



  Home

 Medicina Sportiva
 Traumatologie Sportiva
 Recuperare Medicala & Sportiva
 Dezvoltare Fizica
 Nutritie
 Sportul pentru toti
 Sistemul sanitar
 Link to PanSportMedical.Ro
 WebSite Map

 Forum  Medicina Sportiva:
www.medicinasportiva.ro


*
 
Servicii
Contact
Despre Noi
 








Articol de specialitate

Recuperare Medicala & SportivaGONARTROZA ,  artroza genunchiului


Aspecte clinice si radiologice in artroza genunchiului - gonartroza


ASPECTE CLINICE ÎN GONARTROZA - Stadializare
ASPECTE RADIOLOGICE ÎN GONARTROZA


  1. ASPECTE CLINICE ÎN GONARTROZA
Simptomatologia este dominată de acuzele dureroase şi limitarea funcţională.

Durerea - reprezintă simptomul fundamental, care în general se instituie insidios, manifestându-se în timpul solicitărilor. Durerea cedează la repaus însă este deosebit de intensă după imobilizarea prelungită a articulaţiei. Iniţial durerea poate regresa odată cu reluarea mişcărilor când articulaţia se „încălzeşte ”, reapărând totuşi după solicitări prelungite.
Durerea se manifestă la nivelul întregului genunchi dar mai frecvent, îndeosebi în stadiile iniţiale, pare a avea o electivitate retropatelară sau pe fascia medială, mai rar laterală sau posterioară, a genunchiului.

Limitarea funcţională
Limitarea posibilităţilor de mişcare şi reducerea eficienţei la încărcare sunt simptome tardive şi proprii celor mai grave forme; în asemenea cazuri este relativ frecventă apariţia unui revărsat articular, simptomatologia dureroasă putând dobândi caracteristicile formelor inflamatorii cu durere chiar şi în repaus.
Lipsesc fenomenele de blocare articulară (care se observă în leziunilemeniscale), cel puţin atunci când nu este vorba de forme foarte avansate în care poate apare o detaşare a unui osteofit sau o dezvoltare osteocondromatozică .

Bilanţul funcţional trebuie să pună în evidenţă :
  • modificările de mobilitate şi stabilitate;
  • modificările musculare;
  • aprecierea globală, funcţională a membrului inferior.

Bilanţul articular trebuie să pună în evidenţă prezenţa mobilităţii fiziologice (flexie, extensie, rotaţii) şi reducerea gradului de mobilitate, prezenţa mişcărilor anormale, bilanţul articulaţiilor de vecinătate (şoldul – insistând pe rotaţii şi extensie, glezna şi piciorul).

Bilanţul muscular trebuie să analizeze forţa tuturor grupelor musculare şi în mod special a cvadricepsului şi ischiogambierilor. Se vor evidenţia aspecte privind contracturile dureroase la nivelul şoldului (tensorul fascie lata, marele fesier, muşchiul piramidal, adductori şi ischiogambierii), dar şi eficacitatea rotatorilor pentru a aprecia echilibrul în mişcarea pasivă.

Bilanţul global analizează atitudinea spontană, mersul, urcatul şi coborâtul scărilor sau alte situaţii de solicitare în care se apreciază dinamica durerii, disponibilitatea de mobilizare a şoldului în diverse situaţii, gradul de stabilitate, încărcarea unilaterală şi prezenţa unor atitudini particulare. Durerea intensă şi insuficienţa musculară de cvadriceps favorizează instabilitatea de genunchi şi riscul de cădere.


EXAMENUL OBIECTIV
În timp ce în stadiile iniţiale ale gonartrozei examenul obiectiv al genunchiului poate fi complet negativ, în formele avansate nu întârzie să apară semne directe şi indirecte de interesare articulară, cum ar fi:
  • relevarea palpatorie şi mai tardiv chiar consultatorie a crepitaţiilor şi cracmentelor - denunţă alterarea suprafeţelor articulare ale genunchiului;
  • relevarea palpatorie a zonelor de sensibilitate dureroasă maximă (în raport cu compartimentele interesate major de procesul degenerativ), eventualele neregularităţi ale marginilor articulare (corespunzând proliferărilor osteofitice), hiperplazia membranei sinoviale (expresia reacţiei inflamatorii);
  • obiectivarea revărsatului articular;
  • limitarea mişcărilor;
  • dezaxarea în valgus sau varus a axei femuro-tibiale;
  • hipotrofia musculaturii femurale (m. cvadriceps).

STADIALIZAREA - din punct de vedere clinico-funcţional se descriu trei etape:
  1. etapa de debut clinic - este caracterizată prin dureri la nivelul genunchiului, de obicei la mers prelungit sau la urcatul-coborâtulexcesiv al scărilor, poziţii monotone prelungite, fie în ortostatism, fie în şezut (sindrom rotulian); poate avea o topografie variabilă localizată profund sau periferic, în diferite sectoare ale genunchiului (antero-intern, intern, extern, perirotulian) cu iradiere (de vecinătate sau la nivelul şoldului) sau fără iradiere.
  2. etapa de evoluţie - durerile se intensifică atât în ortostatism cât şi la mers şi se conturează elementele clinico-funcţionale obiective: modificări de volum ale genunchiului, cracmente, uneori reacţie inflamatorie sinovială de tip mecanic (şoc rotulian prezent), schiţe de flexum, hipotonie cu hipotrofie de cvadriceps şi instabilitate articulară; la palpare se evidenţiază puncte dureroase de-a lungul ligamentelor şi tendoanelor solicitate, la nivelul rotulei , interliniului articular sau în fosa poplitee. 
  3. etapa de artroză avansată este caracterizată de prezenţa durerilor accentuate, aproape permanente, care dovedesc o decompensare inflamatorie importantă şi care impun adoptarea unui flexum de genunchi (care iniţial este reductibil, dar neglijat poate deveni ireductibil), modificare de relief şi de volum articular cu deteriorare marcată a echilibrului grupelor musculare agonist-antagoniste din jurul genunchiului, cu ortostatism dificil şi mers modificat, posibil cu ajutorul unor mijloace tehnice de descărcare (cârje, baston, cadru de mers).

  2. ASPECTE RADIOLOGICE ÎN GONARTROXĂ
Dat fiind caracterul frecvent -sau cel puţin în fazele iniţiale – sectorial al interesării articulare în gonartroze, studiul radiologic al acestei afecţiuni trebuie să ia în consideraţie cele trei compartimente principale ale genunchiului: femuro-rotulian, femuro-tibial medial şi femuro-tibial lateral .
 
Semne radiologice ale artrozei femuro-rotuliene - reducerea spaţiului articular este semnul cel mai precoce de artroză femuro-rotuliană, ulterior poate apare osteofitoza rotuliană.

Semne radiologice ale artrozei femuro-tibiale
Semnul cel mai precoce al artrozei este reducerea suprafeţei articulare asociată în majoritatea cazurilor cu o dezaxare femuro-tibială, de aceea se recomandă efectuarea examenelor radiologice în sarcină (la încărcare).
Reducerea, pensarea spaţiului articular se asociază cu alte aspecte artrozice: osteoscleroza subcondrală şi osteofitozele marginale. Ascuţirea eminenţelor intercondiliene tibiale este expresia precoce a procesului artrozic.
În formele avansate în raport cu zonele de osteoscleroză subcondrală pot apare şi formaţiuni geodice.
Complicaţiile în cazurile grave sunt reprezentate de osteocondromatoza genunchiului şi de ruperea proliferărilor osteofitice – ambele putând genera corpi liberi articulari, ce pot fi localizaţi radiologic.

cititi si....

octombrie 2007
Dr Gabriel Panait


Materialul publicat se incadreaza in standardele medicale acceptate la momentul publicarii dar medicina este o stiinta in permanenta schimbare si de aceea autorul nu poate garanta ca informatia este completa, actuala sau ca nu contine erori;
materialul nu constituie si nu substituie consultatia medicala, de aceea folositi acest material doar pentru informare si nu pentru autodiagnosticare sau autotratament - in cazul in care aveti suspiciuni in ceea ce priverste starea Dvs. de sanatate - adresati-va medicului de specialitate.
Materialul este destinat in special specialistilor in domeniul medical/sportiv si poate suferi modificari ulterioare.

top








Bibliografie
Parteneri media
Statistici website
...Cum sa?...
Termeni si Conditii

PanSportMedical.Ro
Copyright©PanSportMedical
Marca inregistrata.
Toate drepturile rezervate.
Aceso Suport - Web suport

Google
www www.pansportmedical.ro


 Best view: Firefox / Mozilla / Seamonkey / IE7+ / Opera / Safari;
Web suport: Aceso Suport
 












Back ↑ top

Programare
Dr Panait G.