Prevenirea traumatismelor

  Pot fi traumatismele sportive intr-adevar prevenite? Evident norocul joaca un rol important in cariera unui sportiv - dar daca avem in vedere zicala: "norocul si-l face fiecare", poate este bine sa tineti cont si de urmatoarele sfaturi:
 * respectati-va partenerii de joc - atat coechipierii (cu care ar trebui sa formati o echipa adevarata) cat mai ales adversarii;
 * formati-va o atitudine profesionista - modul de actiune de tipul "merge si asa" produce extrem de rar rezultate favorabile; nu fiti imprudenti si nu va lasati influentati;
 * "incalzirea" FIZICA buna (minim 20 minute) si stretching-ul lent - va pot scuti de cca. 50% din afectiunile traumatice curente (procentul reprezinta o apreciere personala);
 * "incalzirea" chimica NU POATE SUBSTITUI incalzirea fizica si streching-ul;
 * cunoasteti temeinic "regulile jocului";
 * concentrati-va la ceea ce faceti! - o "miuta" pe maidan poate avea consecinte neplacute;
 * pregatiti-va fizic si psihologic pentru activitate;
 * talentul NU poate substitui pregatirea fizica;
 * folositi echipamente "adaptate" nevoilor Dvs. - testate obligatoriu mult inainte de competitie;
 * folositi dispozitivele de protectie permise de regulament;
 * cunoasteti-va starea de sanatate si punctele slabe ale dezvoltarii fizice - atat pentru a le corecta cat si pentru a modifica tactica de joc;
 * mentineti-va in limitele greutatii optime si in forma fizica buna;
 * nu neglijati traumatismele si alte semne de boala - chiar minore - 3-5 zile de repaus sportiv (chiar partial) insotit de un minim tratament va pot scuti de neplaceri serioase; de exemplu o "jena" minora va poate modifica (inconstient - ca mecanism de protectie) activitatea biomecanica, cu aparitia miscarilor "parazite" - sursa de modificare a tehnicii, prezentand risc potential de accidentare; pentru intelegere - o durere minora la unul din degetele de la picioare - va poate modifica insesizabil modul in care alergati (organismul dvs. incercand sa se protejeze) - si astfel sunteti "candidati" la o entorsa de glezna;
 * reintrarea in activitate dupa pauze / recuperare - se face lent - cresterea duratei si intensitatii antrenamentelor - este obligatoriu a se face progresiv; in cazul pregatirii in sala de forta - progresivitatea este esentiala;
 * medicatia - poate influenta activitatea sportiva - crescand riscul traumatic - fie prin modificarea simptomatologiei (cum este cazul antalgicelor in exces), fie prin reactii adverse, fie prin modificarea reflexelor (substante dopante);
 * refacerea dupa efort scade riscul accidentarilor ulterioare;
 *  invatati sa va cunoasteti limitele!
 * este posibil ca si bioritmul individului sa joace un rol destul de important in aparitia accidentarilor -  viitorul o va demonstra sau infirma.
  Deoarece fiecare activitate sportiva prezinta factori specifici ce pot actiona defavorabil asupra sportivilor, nu se poate spune ca am epuizat subiectul - cred ca nici nu este posibil acest lucru - dar daca am reusit sa atrag atentia asupra faptului ca exista totusi masuri de prevenire, scopul acestui articol a fost atins.